Cercetătorii au aflat de ce nu putem renunţa la grăsimi şi cum putem contracara această poftă îngrăşătoare

Acum, oamenii de ştiinţă cred că au descoperit un indiciu important care explică de ce are loc acest lucru.

Folosind şoareci pentru acest studiu, cercetătorii afirmă că au descoperit modul în care stomacul dialoghează cu centrii de plăcere din creierul nostru şi au identificat, totodată, modul în care dietele bogate în grăsimi pot bloca această comunicare, ceea ce poate duce ulterior la supraconsum şi obezitate.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Studiul publicat în prestigiosul jurnal Science a descoperit totodată că dietele bogate în grăsimi îi făceau pe şoareci să nu mai fie atraşi de mâncarea lor obişnuită, ce avea un nivel redus de grăsimi.

„Implicaţiile pentru oameni sunt uriaşe”, spune Paul Kenny, profesor de farmacologie la Scripps Research Institute.

„Să spunem că încercaţi să scăpaţi de câteva kilograme în plus. Aveţi o dietă proastă şi încercaţi să o modificaţi, însă creierul şi corpul dumneavoastră vă spun în tandem «Nu, nu vreau acest tip de mâncare»”, explică Kenny. „Toate şansele sunt în favoarea eşecului, şi de aceea e foarte probabil să nu aveţi succes”, mai explică specialistul.

Consumul de alimente, mai ales de alimente bogate în grăsimi, stimulează eliberarea dopaminei în creier, substanţa care ne dă senzaţia de plăcere.

Alte studii au arătat că atunci când oamenii şi şoarecii devin obezi, sistemul dopaminei din creier nu mai funcţionează cum trebuie. Mâncatul nu mai oferă o recompensă la fel de mare.

Pe măsură ce alimentele devin mai puţin stimulatoare, o teorie afirmă că oamenii simt nevoia să mănânce mai mult şi mai mult pentru a fi satisfăcuţi, creând astfel un cerc vicios de creştere în greutate şi supraconsum.

Până acum, cercetătorii nu au înţeles niciodată cum sau de ce are loc acest eveniment şi nici cum să-l oprească.

Pentru noul studiu, cercetătorii au studiat două grupuri de şoareci. Primul grup a fost supus unei diete normale, sărace în grăsimi. Cel de-al doilea grup a fost supus unei diete bogate în grăsimi. Cercetătorii au hrănit şoarecii cu catetere care alimentau în mod direct stomacul lor, pentru a elimina orice influenţă a gustului sau a mestecatului mâncarii.

Aşa cum se aşteptau, şoarecii care consumau o dietă bogată în grăsimi produceau mai puţină dopamină în creier. În mod surprinzător, însă, ei produceau şi mai puţină oleoyletanolamină (OEA), un semnal al lipidelor din intestin.

OEA joacă un rol important în digestie, explică expertul care a identificat pentru prima dată acest semnal.

„OEA previne consumul excesiv de grăsimi”, afirmă Daniele Piomelli, profesor de anatomie şi neurobiologie la Universitatea California.

Atunci când cercetătorii le-au dat şoarecilor de pe dieta bogată în grăsimi o infuzie cu OEA, aceştia au produs totodată mai multă dopamină în creier, ceea ce sugerează că acest semnal joacă totodată un rol important în senzaţia de recompensă oferită de mâncare.

„Faptul că acest compus are o legătură cu centrii de recompensă din creier este minunat şi e totodată logic, pentru că toate mecanismele de supravieţuire depind de recompensă”, afirmă Piomelli, ce nu a participat la acest studiu.

Atunci când oamenii vânau şi adunau hrana din sălbăticie, era logic ca grăsimile să ofere o recompensă majoră creierului.

„Grăsimea nu se găseşte în cantităţi mari în natură. La noi în frigidere, da, dar în natură nu”, explică Piomelli. „Este foarte important pentru corpul nostru să poată consuma micile cantităţi de grăsime existente în sălbăticie şi să fie capabil să le absoarbă complet. Acesta este rolul acestui compus”, mai spune specialistul.

Acum că grăsimile se găsesc în cantităţi foarte mari, această legătură străveche din corpul nostru are un efect negativ asupra oamenilor.

„Ştim că oamenii care au probleme în a produce OEA tind să ajungă să sufere de obezitate morbidă”, spune Piomelli.

Studiul arată că există speranţe şi pentru cei ce încearcă să ţină o cură de slăbire.

Şoarecii supuşi unei diete bogate în grăsimi cărora li s-au dat infuzii de OEA au scăzut în greutate şi au început să fie mai interesaţi de alimentele sărace în grăsimi, lucru ce sugerează că acest compus face creierul mai sensibil la o cantitate mai mică de calorii în stomac, explică Ivan de Araujo, profesor de psihiatrie la Universitatea Yale.

Experţii spun, totuşi, că rezultatele din studiile efectuate pe animale nu sunt întotdeauna confirmate pe oameni. Aşadar, este neclar dacă medicamentele care stimulează nivelul de OEA pot ajuta oamenii. „Nu ştim încă dacă această descoperire poate fi translatată cu succes la oameni”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: HealthDay